Şcoala primară Montessori, mediul pregătit pentru 6-12 ani

Şcoala primară Montessori, mediul pregătit pentru 6-12 ani

Mediul pregătit pentru nivelul primar în Montessori este continuarea firească a elementelor de bază implementate la nivel de grădiniță, asfel încât copiii familiarizați cu această pedagogie se vor simți în elementul lor, regăsind aspectele cunoscute. Amenajarea clasei este similară, unele dintre materialele Montessori de nivel preșcolar se întâlnesc și aici (de obicei într-o variantă mai complexă), spațiul este generos, deschis, fără catedră sau bănci, permițând mișcarea liberă și posibilitatea de a lucra la mese sau pe jos… Este însă ceva mai multă dezordine (de exemplu la vestiare, care nu mai  arată la fel de îngrijit ca cele de nivel de grădiniță :D), deoarece copiii preiau tot mai mult din responsabilitatea de a îngriji mediul și încă își exersează abilitatea de a face acest lucru. În plus, interesul copiilor la această vârstă se mută mai degrabă înspre ordinea interioară (în rândul conceptelor și ideilor), în defavoarea ordinii exerioare.

Noțiunea de spațiu este însă extinsă pentru școlari și mediul pregătit include, într-un sens mai larg, întreaga clădire în care se află școala. Curtea este locul în care participă periodic la activități de grădinărit (având responsabilități în aces sens), holurile sunt spații în care interacționează liber cu copiii din alte clase și de alte vârste (învățare socială), bucătăria este des vizitată pentru a ajuta la prepararea gustărilor sau a transporta diferite lucruri pentru clasă, vestiarul devine locul de desfășurare pentru evenimente ca târgul de Crăciun (copiii fiind vânzătorii) etc. Elevii se mișcă liber în aceste spații, interacționează și funcționează în ele în mod uzual. Orizontul lor se extinde și către comunitatea locală, prin ieșirile frecvente cu clasa în parcul din apropiere sau la biblioteca la care sunt abonați, de exemplu. Pe lângă acestea, activitățile de tip ”going out” le permit să folosească resursele comunității lărgite pentru a își satisface setea de cunoaștere, reprezentând și primii pași către funcționarea independentă în societate. Dincolo de recompensa intelectuală, ei își dezvoltă abilitățile de comunicare, planificare, cooperare și capacitatea de a se descurca în ”lumea reală”.

Spre deosebire de anii anteriori, preferința în al doilea plan de dezvoltare este de a lucra în grupuri. La acest nivel apartenența la grup și integrarea socială este foarte importantă, de aici și o componentă foarte puternică de învățare socială și morală. Din acest motiv mobilierul favorizează lucrul în echipă, în grupuri mici – mesele sunt aranjate în așa fel încât copiii să poată sta în grupuri.

Pe partea academică, alături de ariile curriculare cunoscute sunt intoduse și noțiuni de geometrie, istorie, biologie, geografie, toate prezentate cu ajutorul materialelor Montessori specifice. Abordarea este holistică, limita fiind dată doar de curioziatea și imaginația copiilor. Prezentările diferă de cele de grădiniță: sunt în special de grup, obligatorii și nu livrează informația completă ci lasă loc curiozității elevului .Punctul de pornire pentru fiecare mare subiect este reprezentat de ”Marile Povești”, o variantă de învățare inedită care se adresează imaginației copiilor (aflați în plină perioadă sensibilă pentru imaginație) și le prezintă o imagine de ansamblu, menită să stârnească elevii spre a cerceta în detaliu învățând prin efort și implicare proprie, urmându-și propriul interes. În Montessori este importantă înțelegerea logică și însușirea informațiilor primite, nu memorarea și aplicarea lor mecanică, din acest motiv lecțiile sunt doar punctul de pornire pentru activitățile individuale, care reprezintă cea mai mare parte a lucrului (activitățile conduse de profesori ocupă cam 20% din timp), atunci producându-se adevărata învățare, prin analiză atentă și gândire creativă. Având libertatea de a alege cu ce lucrează și pe cea de a se mișca liber prin clasă, elevii sunt inspirați nu doar de cadrele didactice, ci și de munca celorlalți – pasiunea fiecăruia poate duce la acumularea de cunoștințe aprofundate în domenii neașteptate, proiecte grandioase și conexiuni fascinante.

Un aspect nou este implicarea activă a copilului în propria învățare: pe lângă dobândirea de vaste cunoștințe în domeniile de care este pasionat el are periodic discuții individuale cu cadrul didactic pentru a stabi la ce nivel se află pentru fiecare arie curriculară și care sunt pașii următori (pe baza jurnalului – instrument introdus la acest nivel în mediul pregătit Montessori). Astfel copilul devine co-evaluator al propriei activități, responsabilizat în procesul de învățare. Cadrele didactice sunt cele care fac legătura dintre copil și mediul pregătit, explicându-i cum poate folosi materialele și ghidându-l spre obținerea unui mod de lucru ce să îi permită îndeplinirea propriilor obiective, astfel încât el să poată explora lumea cu o independență din ce în ce mai mare, învățând să funcționeze în ea.

Alina Fekete

—————

Acest articol face parte dintr-o serie de postări, prima dintre ele fiind Mediile Montessori pentru fiecare plan de dezvoltare.

About Alina Fekete (103 Articles)
Specialist în design și comunicare. Cel mai important rol este însă cel de părinte - alături de cei doi copii ai mei descopăr lumea fascinantă care ne înconjoară.

Comentarii

Adresa de e-mail nu va fi publicata.


*