Principiile învățării în context – un studiu

principiile învățării

Un studiu interesant care prezintă principiile învățării în context puse la lucru este cel realizat de Jo Boaler pe parcursul a trei ani, în două școli diferite din Marea Britanie (Boaler, 1997).

În cadrul acestui studiu au fost observate patru clase de matematică din două școli aflate în cartiere similare (locuite de familii cu venit mic), alese de părinți în special pe criteriul apropierii de casă și nu pe cel al performanțelor academice sau metodelor folosite. La începerea studiului, în ambele școli se folosea aceași curriculă pentru matematică iar performanța elevilor era similară (lucru testat în primă fază).

Una dintre școli (Amber Hill) a continuat să aplice la matematică un program tradițional de bună calitate, cu lecții foarte bine și clar structurate. În prima jumătate a orei profesorul preda lecția în fața tablei iar în a doua parte le cerea școlarilor să rezolve câteva exerciții. Elevii erau foarte disciplinaţi şi munceau cu sârg împreună cu cadrul didactic, fiind testați periodic și primind note pentru cunoștințele acumulate. Conform observațiilor, considerau matematica fiind foarte importantă, erau motivaţi să înveţe bine şi foarte atenţi la clasă. Pe tot parcursul studiului s-a pus mare accent pentru pregătirea pentru testele naţionale.

Cea de-a doua școală (Phoenix Park) a aplicat o metodă de predare a matematicii bazată pe proiecte. Profesorul dădea spre rezolvare o anumită problemă (sau copiii alegeau una dincele propuse de profesor) şi îi lăsa apoi pe copii să lucreze la ea pe o durata de mai multe săptămâni. De exemplu: ce formă ar putea avea un volum egal cu 216? Copiii puteau alege să lucreze singuri sau în grupuri, în clasă sau într-o camera de lângă clasă și puteau apela la orice metode considerau ei potrivite. Profesorul îi ghida în funcţie de stadiul în care se afla fiecare în parte, fără a preda standardizat, ci oferind cunoștințe noi ficărui grup în funcție de nivelul la care se afla. Evaluarea se făcea pe bază de comentarii şi nu de note, iar pregătirea pentru testele naţionale nu a fost adusă în discuţie decât cu un an înainte, când s-au introdus ore speciale pentru ea.

Elevii au fost intervievați și evaluați de către cercetător de mai multe ori și în mai multe feluri pe parcursul celor trei ani în care s-a desfășurat studiul. Concluziile la finalul acestei perioade au fost următoarele:

  • Elevii de la prima școală au performat bine doar în cazul întrebărilor similare cu cele studiate în clasă și doar la scurt timp după predarea lecției respective, în timp ce cei din Phoenix Park au dovedit că rețin informațiile predate și la reluarea întrebărilor legate de subiect șase luni mai târziu
  • La testele naționale standardizate, față de care copiii de la Amber Hill și-au exprimat un interes mult mai puternic și dorința de a avea rezultate bune, ei au avut rezultate mai bune la problemele ce implicau aplicarea corectă a procedurilor, fiind depășiți de copiii de la Phoenix Park  la problemele conceptuale (atunci când o problemă cerea o înțelegere aprofundată sau presupunea o situație nouă, elevii de la prima școală nu au avut rezultate la fel de bune)
  • Percepția asupra matematicii a fost diferită: școlarii din primul caz au afirmat că este o materie care nu seamănă cu nimic altceva din programă, pe când ceilalți au comparat-o cu ora de engleză și de arte, considerând că există o conexiune puternică între aceasta și ”viața reală”, conexiune pe care primii au negat-o, afirmând că atunci când întâlnesc situații care necesită matematică în viața de zi cu zi folosesc alte metode de rezolvare a problemelor decât cele predate la clasă.
  • Ca o ilustrare a celor de mai sus, unul dintre testele date de Boaler este un exemplu potrivit. Copiiilor li s-a cerut să proiecteze o casă respectând regulile de construcție și cerințele clienților, urmând ca apoi să calculeze necesarul de mochetă pentru locuințele respective. Elevii de la Amber Hill au obținut rezultate mai slabe, după cum urmează:
    • doar 31% au luat note mari pentru design (61% dintre cei de la Phoenix Park)
    • doar 43% au răspuns corect la problema cu necesarul de mochetă (71% dintre cei de la Phoenix Park), în condițiile în care 96% dintre ei calculaseră corect probleme similare, conform manualelor urmate riguros la clasă
    • în ceea ce privește creativitatea și provocările, doar 3% dintre  ei au adăugat camere cu forme neobișnuite  (33% dintre cei de la Phoenix Park)

Studiul a fost reluat în California, într-o formă similară (Boaler, 2002 și Boaler & Staples, 2002),iar rezultatul a fost că elevii care au beneficiat de învățare în context au avut rezultate academice superioare și au căpătat o atitudine complet diferită față de matematică (semnificativ mai interesați de ea, considerând-o un element important în viitorul lor profesional și esențial în viața reală).

Fără a putea generaliza rezultatele acestui studiu (se pot identifica mai mulți factori care au putut determina rezultatele obținute), el oferă date importante despre cât de importantă este varianta de predare aleasă, aducând argumente în favoarea învățării în context, susținută din ce în ce mai mult de cercetările științifice și metodele alternative de educație.

Alina Fekete

–––––––––

Sursă: Montessori: The Science Behind the Genius – Angeline Stoll Lillard

About Alina Fekete (97 Articles)
Specialist în design și comunicare. Cel mai important rol este însă cel de părinte - alături de cei doi copii ai mei descopăr lumea fascinantă care ne înconjoară.

Comentarii

Adresa de e-mail nu va fi publicata.


*