Metoda Montessori validată de descoperirile științifice

Montessori

Maria Montessori a pus bazele metodei ce îi poartă numele acum aproximativ 100 de ani și iată că după atâta timp educația propusă de ea se dovedește mai actuală ca oricând. Într-o lume în continuă schimbare acest lucru este uimitor și cumva greu de crezut – cum de această metodă încă este relevantă, ba chiar considerată un reper în ceea ce privește principiile educației moderne?  Cum de, 100 de ani mai târziu, încă mai analizăm și descoperim noi aspecte vizionare în munca ei?

Ideile pedagogiei Montessori sunt recunoscute în prezent de către specialiști în educație, psihologi și neurologi din întreaga lume, însă abordarea propusă de ea a fost revoluționară pentru perioada respectivă – o perioadă în care descoperirile științifice nu erau suficient de avansate încât să permită testarea acurateții concluziilor ei (în ceea ce privește dezvoltarea psihologică și cercetările neurostiințifice abia recent s-au făcut progrese imense). Ceea ce este cu adevărat impresionant este faptul că studiile validează teoriile ei, cercetările asupra creierului oferind explicații științifice observațiilor făcute de ea și confirmând ceea ce ea a înțeles lucrând ani întregi cu copiii.

Un exemplu:

Până în 1966 neuroștiința subestima importanța experiențelor trăite de copil în primii ani de viață și impactul acestora asupra dezvoltării creierului.  De asemenea, nu fusese încă validată științific teoria conform căreia copilul este participant activ în propriul proces de învățare, fiind un constructor al cunoștințelor. În acel an au fost abordate aceste subiecte în cadrul  unui simpozion care a reunit experți în domeniul educației și al neuroștiinței, rezultatele discuțiilor fiind publicate într-un studiu intitulat “Brain Development on Young Children: New Frontiers in Research, Policy and Practice”. În lumina noilor descoperiri științifice participanții au realizat și recunoscut importanța primilor ani de viață și rolul activ al copilului în procesul de învățare.

Acest moment este important deoarece validează ceea ce Maria Montessori afirma și implementa deja cu mulți ani înainte și în special deoarece anulează paradigma pe care se bazează educația clasică, conform căreia copilul este un vas gol ce așteaptă să fie umplut cu cunoștințe și o susține pe cea constructivistă conform căreia copilul este o persoană care învață în mod natural și este interesată de progresul său (idee pe care se bazează abordarea Montessori).

În prezent tot mai multe studii științifice confirmă faptul că pedagogia Montessori oferă beneficii nu doar în ceea ce privește performanțele academice dar și dezvoltarea socială și emoțională, validând teoria propusă de ea asupra psihologiei copilului și a dezvoltării sale. Numeroși oameni de știință îi continuă munca, analizând ideile ei revoluționare în lumina ultimelor descoperiri științifice. Poate cele mai cunoscute nume sunt Ellen Galinsky, Adele Diamond, Angeline Lillard și Steve Hughes.

Maria Montessori a intuit capacitatea imensă de învatare a copilului încă de la vârste extrem de mici, subliniind importanța primilor ani și a ce ea a numit ”mintea absorbantă”. Metoda ei se bazează pe dezvoltarea funcțiilor executive ale creierului (fără a le numi sau defini astfel), intens studiate de către Ellen Galinsky, autoarea cărții “Mind în the making: the seven essential life skills every child needs”, în care trece în revistă numeroase studii științifice, identificând șapte abilități fundamentale pentru o viață împlinită. Fără a face referire la metoda Montessori, Ellen Galinsky propune aceleași lucruri – respectiv susținerea dezvoltării copilului la întregul său potențial, prin dezvoltarea acestor funcții executive.

Legătura dintre concluziile la care a ajuns Ellen Gallinsky și metoda Montessori a fost făcută în studiile sale de către Adele Diamond (specialist în neuroștiință și psiholog – studiază rolul funcțiilor executive  și modul în care acestea influențează randamentul la nivel academic dar și social în cadrul Laboratorul de Dezvoltare Cognitivă și Neuroștiințe din Canada). Preocupată de identificarea programelor școlare care îmbunătățesc aceste abilități cognitive, ea arată în studiile sale că metoda Montessori contribuie la dezvoltarea funcțiilor executive la copii.

O altă persoană care a coroborat numeroasele studii în domeniul psihologiei și neuroștiinței cu teoria propusă de Maria Montessori este Angeline Lillard (doctorand în Psihologie la Stanford University). Ea și-a dedicat întreaga activitate acestui subiect, fiind și autoarea cărții “Montessori: The Science Behind the Genius” (premiul anului în 2006 din partea Cognitive Development Society). Sceptică la început, deoarece în mediile academice metoda Montessori nu era extrem de discutată, ea recunoaște că a fost complet surprinsă de viziunea Mariei Montessori și modul în care aceasta a intuit cu mult înaintea tuturor ceea ce în prezent constituie idei de bază în teoriile moderne de educație. Ea a identificat opt principii care reprezintă fundamentul abordării Montessori și sunt validate de descoperirile științifice ale momentului:

  • mișcarea liberă stimulează cunoașterea (există o strânsă legătură între mișcare și gândire)
  • libertatea de alegere (interacţiunea liberă cu mediul, auto-aleasă şi generată de interesul propriu) este considerată cea mai productivă din punctul de vedere al dezvoltării individuale
  • educația conform propriului interes (se pornește de la fiecare copil în parte, de la nevoile și dorințele sale)
  • mediu lipsit de recompense (nu se folosesc recompense extrinseci  deoarece chiar dacă sunt eficiente pe termen scurt ele afectează obiectivul pe termen lung)
  • învăţarea copiilor unul de la celălalt (educatorul nu este unica sursă de informații, grupele sunt mixte)
  • învățarea într-un context relevant  (superioara celei în context abstract)
  • anumite forme de interacțiune adult-copil sunt mai eficiente în educație
  • copiii au un simț nativ al ordinii (este nevoie de ordine exterioară pentru a dobândi ordinea interioară)

Una dintre cele mai cunoscute și apreciate voci în ceea ce privește abordările moderne în domeniul educației (bazate pe ultimele cercetări legate de dezvoltarea creierului) este și Steve Hughes, doctor în neuropsihologie pediatrică. Fost președintele al American Academy of Pediatric Neuropsychology, în prezent este Președintele Comitetului de cercetare Globală de la AMI (Association Montessori International) și membru al comitetului de Cercetare al American Montessori Society. El a luat contact cu Montessori mai întâi ca părinte și a fost impresionat de modul în care această pedagogie răspundea la tot ceea ce știa din domeniul neuropsihologiei pediatrice și a decis să aprofundeze aceast aspect.

Explicația pentru faptul că metoda Mariei Montessori este mai actuală ca oricând se află în abordarea acesteia. A fost un om de știință, prima femeie doctor din Italia (în 1896). Interesată de psihologia și comportamentul copiilor, s-a dedicat studiului filosofiei educaţiei şi psihopedagogiei, pe care le-a abordat ca un om de știință, folosindu-se și de cunoștințele solide în domeniul antopologiei. Abordarea ei pedagogică este bazată pe observații științifice – majoritatea teoriilor din educație pornesc de la un model abstract al copilului, în timp ce Maria Montessori, doctor și cercetător, a pus problema diferit, observând copiii timp de aproape 50 de ani. Pe baza informațiilor extrase ea a elaborat și rafinat o teorie proprie asupra psihologiei copilului și a dezvoltării sale, teorie pe care este construită pedagogia Montessori.

În acest mod metoda ei își are rădăcini adânci în realitate, în studiul ștințific elaborat al copilului. Din acest motiv se poate afirma că metoda Montessori este un model pedagogic valid, ce corespunde celor mai noi cercetări în domeniul educației, psihologiei copilului și neuroștiinței, un model care a fost deja testat și îmbunătățit vreme de 100 de ani.
Alina Fekete

About Alina Fekete (103 Articles)
Specialist în design și comunicare. Cel mai important rol este însă cel de părinte - alături de cei doi copii ai mei descopăr lumea fascinantă care ne înconjoară.

1 Trackbacks & Pingbacks

  1. Esențialul despre metoda Montessori - Blog Monterra

Comentarii

Adresa de e-mail nu va fi publicata.


*