Esențialul despre metoda Montessori

Aici cresc Montessori

Montessori este o metodă pedagogică fondată acum aproximativ 100 de ani de Maria Montessori. Născută în 1870, aceasta a fost un pionier în domeniul educației timpurii, cu vaste cunoștințe în domeniul psihopedagogiei, antropologiei și educației, nominalizată de trei ori pentru premiul Nobel pentru pace. În prezent metoda ei este răspândită în întreaga lume și considerată un reper în ceea ce privește principiile educației moderne iar teoriile ei sunt valdate de descoperirile științifice recente.

Formele de învățământ ”Montessori” sunt acele instituții de învățământ care folosesc și aplică sistemul de educație creat de ea (format dintr-o teorie a educaţiei, un sistem pedagogic si o bază materială originală). Nu există o franciză a acestei metode și nici o formă de guvernare unică sub care sunt reunite instituțiile de învățământ Montessori din lume, dimpotrivă, fiecare în parte este independentă și din acest motiv nu există două școli Montessori identice. Există, totuși, o serie de elemente generale specifice a căror respectare asigură nivelul de calitate precum și gradul în care este utilizată metoda Montessori.

Metoda Montessori este centrată pe copil, filosofia ei centrală fiind ideea conform căreia copiii au o dorință naturală de a învăța – nu pentru a performa, ci din bucuria descoperirii și curiozitatea explorării. Întreg sistemul de educație construit de dr. Montessori urmărește protejarea, susținerea și încurajarea acestei dorințe interioare a copilului. Scopul metodei este învățarea individuală, în ritm propriu, protejând bucuria, încrederea și împlinirea personală. Abordarea este bazată pe ideile de libertate (cu limite), explorare și comunitate.

Metodă centrată pe copil

Copiii sunt văzuți ca ființe unice, aflate în etape diferite ale dezvoltării proprii, având cunoștințe sau interese variate – o individualitate respectată și protejată în Montessori. Adultul ”urmează copilul”, raportându-se la caracteristicile acestuia și asigurându-se că interesele sale își găsesc răspuns în ceea ce îl înconjoară,  dar și că etapele firești în dezvoltarea sa sunt atinse și copilul are la îndemână materialele necesare pentru momentul în care este pregătit pentru următoarea etapă. Rolul adulților este de a ghida fiecare copil în parte și de a îl susține pe propriul drum al dezvoltării, fără a impune ce anume și când învață. Metoda necesită observarea atentă a fiecăruia și modificarea lecțiilor și a mediului asfel încât să răspundă nevoilor individuale. Dr. Montessori considera că pentru a creşte şi educa copii e nevoie ca adulții să fie  implicaţi într-un proces de creştere şi dezvoltare personală – integritatea, pasiunea, deschiderea, răbdarea, curiozitatea și respectul sunt calitățile principale ale unui cadru didactic Montessori.

Mediu special pregătit

În Montessori învățarea este văzută ca un proces natural, spontan, generat de interacțiunea cu mediul înconjurător. Din acest motiv spațiile Montessori reprezintă un mediu construit cu atenție, astfel încât să susțină curiozitatea și dorința de explorare a copiilor. Fiecare clasă este luminoasă, primitoare, spațioasă, cu mobilier pe dimensiunea copiilor și rafturi deschise unde materialele sunt mereu ordonate (în funcție de ariile curriculare din care fac parte, de la cel mai simplu la cel mai complex), plante, lucrări de artă,, materiale naturale, culori discrete și plante care contribuie la o atmosferă aerisită și calmă. Nu există rânduri de bănci sau un birou mare al cadrului didactic, ci mese joase (pentru lucrul individual sau în grup) și covorașe care se pot așeza oriunde, pentru a defini un spațiu de lucru personal. Multe clase au și un spațiu de lectură dedicat și o chiuvetă joasă cu instrumente de bucătărie potrivite vârstei. Fiecare spațiu este unic, gândit în conformitate cu caracteristicile vârstei elevilor, ca un răspuns la nevoile și intereselor lor.

O parte esențială o reprezintă baza materială originală, cu materiale didactice inovative, anume elaborate pentru această metodă și devenite elemente specifice Montessori. Materialele sunt atent gândite, astfel încât să susțină copilul în stadiul de dezvoltare în care se află, venind în întâmpinarea tendințelor sale, stimulându-i interesul spre anumite activități. Sunt senzoriale și necesită manipulare constantă – prin intermediul lor mișcarea este încurajată și valorificată, transformată în una conștientă, cu scop, generată de o nevoie interioară a copilului. Fiecare material izolează un concept iar copilul învață făcând, cercetând, manipulând și explorând până când ajunge să stăpânească noțiunea. La rândul său, fiecare concept este introdus întâi printr-o experiență concretă, saltul către abstract făcându-se ulterior, când copilul este capabil să facă această trecere.

Fiecare copil are libertatea de a lucra cu un material atât timp cât are nevoie pentru a îi integra principiile iar dacă își dorește să treacă la următoarea etapă este încurajat să facă acest lucru, indiferent de vârstă sau nivel, respectând doar regulile de bază privitor la secvențialitatea ierarhică a materialelor și prezentări (cadrul didactic îi prezintă materialul copilului pentru a asigura utilizarea corectă și buna înțelegere a principiului pe care îl izolează acesta). Secvențialitatea este dată de faptul că materialele sunt interconectate, ele se descoperă și se construiesc unul în funcție de altul, crescând gradul de dificultate.

Respect

Maria Montessori considera că educația este cheia către pace iar copiii speranța pentru un viitor mai bun. Educația influențează viitorul întregii civilizații. Modul în care sunt priviți și tratați copiii trasează deciziile pe care le vor lua ca adulți și modul în care îi vor trata la rândul lor pe cei din jur. Totul pornește de la respectul cu care sunt tratați încă de la bun început, respect izvorât din aprecierea față de imensul potențial ce se află în fiecare copil, în fața luminii sale interioare. Din acest motiv metoda Montessori este o metodă pedagogică profund umană care se preocupă în mod esențial (pe lângă transmiterea unor informații academice) de bunăstarea emoțională a copilului și integrarea acestuia în societate. Misiunea adulților este de a investi copiii cu instrumentele necesare pentru a construi lumea de mâine mai bună și mai luminoasă, de a sădi în ei semințele compasiunii, empatiei, cooperării și respectului profund față de ceilalți și tot ceea ce ne înconjoară.

Respectul, la fel ca orice comportament pozitiv, se transmite prin puterea exemplului, iar cadrele didactice Montessori reprezintă imaginea unui comportament dezirabil. Sunt un model pentru valorile și comportamentele pe care dorim să le transmitem copiilor: au o atitudine calmă, vorbesc în șoaptă, au consistență și răbdare pentru fiecare copil în parte și o abordare care valorează spiritul uman și dezvoltarea completă a copilului (fizică, socială, emoțională, cognitivă).

Pedagogia Montessori promovează libertatea, însă într-un cadru bine conturat, cu limite bine comunicate din timp, astfel încât copilul să  își poată asuma consecinţele faptelor sale (spre deosebire de pedeapsă, limita nu are niciodată scopul de a umili). Nu se folosesc pedepse sau recompense, ci este căutată disciplina interioară, cea care apare o dată cu întărirea voinței, rafinarea autocontrolulului, dezvoltarea simțului ordinii și creșterea conștiinței de sine. Întreg mediul Montessori este bazat pe respect, fiind un mediu în care copiii au drepturi, dar și responsabilități. Două dintre principalele libertăți sunt libertatea a alege cu ce să lucreze și pentru cât timp și libertatea de mișcare (fără însă a deranja concentrarea colegilor).

Comunitate

Copilul este respectat, iubit, acceptat, ghidat și încurajat să își găsească propriul rol în comunitate, prin mijloacele specifice acestei pedagogii. Clasa Montessori este o comunitate la scară mai mică, având copii de diferite vârste (grupe mixte, acoperind un interval de trei ani) și fiind construită pe ideea de colaborare și comunicare. Competiția este înlocuită de cooperare, care apare în mod natural (lucrând împreună, formând o comunitate bazată pe respect și susținere, copiii sunt în mod natural motivați de realizările celorlalți). Acest lucru perimite apariția diverselor tipuri de interacțiuni, dezvoltarea abilităților sociale, gândirii constructive și creative. Copiii învață prin situații concrete cum să gestioneze diferite probleme (ca grup, dar și individual), cum să trăiască într-o comunitate cu caractere și tipologii variate și cum să își asume responsabilități în cadrul acesteia (împreună îngrijesc clasa, udă plantele, își duc materialele la loc în raft etc.). Aceste lecții Montessori vor rămâne în sufletul lor pentru totdeauna, pe măsură ce își construiesc propriul drum în lume, dându-le încredere în propriile forțe. Și atunci când investim copilul cu încredere dezvoltarea este uimitoare, lumina sa interioară strălucește tot mai tare.

Echipa Monterra

Distribuie acest articol:

Facebook
LinkedIn