Există Mafia Montessori?

Montessori

Educația Montessori nu își propune (și nici nu promite) să transforme copiii în genii, elite sau oameni excepționali. Nimic nu ar fi mai departe de țelul acestei pedagogii care urmează copilul și al cărei scop declarat este să îl ajute să devină un adult împlinit și fericit, susținându-l în dezvoltarea potențialului său interior. Există însă în mediile online ideea unei ”mafii Montessori” – exemplu al faptului că această educație ar putea fi fi cea mai sigură metodă de a atinge zona elitei creative.

Firesc, există o serie de nume cunoscute care au urmat această metodă și chiar adesea atribuie reușita lor educației Montessori de care au beneficiat: Anne Frank, Anthony Doerr, George Clooney, Hundertwasser, Helen Hunt, Gabriel Garcia Marquez, Beyonce, Jacqueline Kennedy Onassis, Julia Child, membrii casei regale din Marea Britanie, Chelsea Clinton, T. Brazelton… Acestora li se adaugă numele care au făcut să apară sintagma de ”mafia Montessori”: fondatorii Google (Larry Page și Serghei Brin), fondatorul Amazon (Jeff Bezos), fondatorul Wikipedia (Jimmy Wales), Bill Gates și pionerul jocurilor video (Will Wright) – în plus,  Maria Montessori a fost susținută de Thomas Edison și Alexander Graham Bell (devenit primul președinte al American Montessori Society).

“I do not believe there is a method better than Montessori for making children sensitive to the beauties of the world and awakening their curiosity regarding the secrets of life.” – Gabriel Garcia Marquez

Această idee, de mare familie a oamenilor cu gândire creativă, mafia Montessori, a apărut prima dată în cadrul unui studiu realizat de Jeffrey Dyer (Brigham Young University) şi Hal Gregersen (Școala de afaceri INSEAD) care au intervievat timp de șase ani peste 3000 de directori și 500 de inventatori de noi produse sau fondatori ai unor companii inovatoare. Ei au descoperit o serie de trăsături comune ale acestora, despre care au afirmat că îi diferențiază: capacitatea de a face conexiuni (între idei aparent fără legătură), permanenta chestionare a tot ce este în jurul lor și abilitatea de a fi un bun observator, dorința de a experimenta și cerceta continuu… majoritatea povestind despre oameni care i-au susținut și încurajat continuu să exploreze, să experimenteze. La finalul acestui studiu Gregsen a observat că  o parte dintre acești antreprenori inovatori a urmat cursuri Montessori, unde au învățat să își urmeze curiozitatea și, nu doar că au învățat încă de o vârstă fragedă să gândească diferit, dar și acționează diferit (ba chiar vorbesc diferit).

Numeroase alte studii și analize ale principalelor atribute ale elitei creative din prezent vorbesc despre gândire critică, învățarea din eșecuri (și evoluția pas cu pas), observarea atentă a tot ce îi înconjoară și absorbirea informațiilor, conexiunile neașteptate (abordarea multidisciplinară), ca noțiuni opuse planurilor grandioase, fricii de eșec, rezolvării liniară (cu ajutorul gândirii analitice) a problemelor. Curiozitatea aceasta nestăvilită se pierde în timp în sistemul de educație tradițional. Copilul de grădiniță freamătă de dorința de a afla cum funcționează lucrurile, de a întreba totul despre orice, însă pe măsură ce crește descoperă că adulții apreciază mai mult răspunsurile (corecte) decât întrebările curioase și încep să aloce din ce în ce mai puțin timp cercetării și descoperirii de noi idei. Este ceea ce își propune să păstreze viu metoda Montessori: curiozitatea nestăvilită, bucuria descoperirii, rezolvarea problemelor pe cont propriu, libertatea de a experimenta/ eșua/ relua și de a pune totul sub semnul întrebării (cu întrebări ca de ce nu sau ce-ar fi dacă) sunt elemente caracteristice acestei pedagogii.

În mod paradoxal, tocmai această abordare centrată pe copil și cultivarea bucuriei de a învăța este cea care ar putea fi cea mai sigură metodă de a dezvolta gânditori inovatori. Educața devine astfel un mod de a privi lumea și implică oferirea de suficiente de informații pentru a putea cerceta în continuare și a descoperi lumea în permanență. Metoda care susține motivaţia intrinsecă de a învăţa pentru întreaga viață, dorința de cunoaștere și explorare oferă astfel fundația ideală pentru orice viitor pasionat inovator, indiferent de domeniul în care își va exprima curiozitatea și până la ce nivel.

Alina Fekete

–––––––––

Sursă: The Montessori Mafia – Peter Sims

 

About Alina Fekete (101 Articles)
Specialist în design și comunicare. Cel mai important rol este însă cel de părinte - alături de cei doi copii ai mei descopăr lumea fascinantă care ne înconjoară.

Comentarii

Adresa de e-mail nu va fi publicata.


*