Cele mai importante principii in Montessori

Aici cresc Montessori

CINCI DINTRE CELE MAI IMPORTANTE PRINCIPII ÎN MONTESSORI

1. MINTE ABSORBANTĂ

2.PERIOADE SENZITIVE

3.MEDIU PREPARAT

4.CONTROLUL ERORII

5.DEPRINDERE DE VIAŢĂ PRACTICĂ

MINTE ABSORBANTĂ

Maria Montessori a observat că între 0 şi 6 ani, copilul are o minte absorbanta. Mintea lui absoarbe ca un burete informaţiile din mediu. Copilul învaţă cu bucurie.

În viziunea Mariei Montessori, copiilor ar trebui să li se ofere oportunităţi de creştere şi dezvoltare, experimentând, practicând cele observate pentru că posibilităţile de învăţare la această vârstă sunt cele mai eficiente din toată viaţa care va urma.

Teoria în ceea ce priveşte mintea absorbanta a fost dezvoltată prin prisma procesului de observare a copiilor.

Potrivit Mariei Montessori, în timpul primilor 3 ani de viaţă ,copilul are o minte absorbanta inconştienta. El este atras de tot ceea ce are în jurul său , este curios, poate fi distras foarte uşor de la ceea ce face, se mută repede de la o activitate la alta. Ei pot fi atenţi la tot ceea ce îi înconjoară, în acelaşi timp. Un mediu bine pregătit ajuta copilul să facă activităţi cu concentrare. Îndată ce un copil ajunge să se concentreze, mintea absorbanta devine conştientă.

Pentru a ajuta dezvoltarea minţii absorbante conştiente, mediul Montessori este pregătit în aşa fel încât să-l stimuleze, nu să-i distragă de la ceea ce fac. Stimulii puternici de culoare si sunete, pe care îi găsim în grădiniţele tradiţionale nu sunt de găsit în mediul Montessori unde se doreşte a fi o atmosferă calmă, neutră, liniştită, care să permită învăţarea.

De la venirea copilului în grădiniţă, pedagogul îi oferă copilului oportunităţi de a învăţa să se concentreze. Toate acţiunile pedagogului sunt absorbite de copil, de aici grija lui pentru felul în care se comportă.

PERIOADELE SENZITIVE

Maria Montessori a descoperit faptul că există perioade anume în dezvoltarea cognitiva si fizică, în care copilul învaţa repede şi uşor anumite lucruri dacă primeşte oportunităţi şi ghidaj  în învăţare. Pentru a descrie acest lucru, Maria Montessori a folosit termenul de “perioade senzitive”. Astăzi, mai sunt numite şi ferestre de oportunităţi.

Pedagogul însoţeşte copilul în direcţia în care acesta doreşte să se dezvolte. Programul Montessori nu depinde doar de dorinţa copilului de a învăţa sau nu lucruri, ci şi de disponibilitatea acestuia, prin crearea unui mediu potrivit. Pedagogul oferă prezentări în care se urmăresc ţinte precise pentru nevoile şi abilităţile copiilor.

Una dintre cele mai importante activităţi de pedagogie Montessori, este să se urmărească nevoile şi abilităţile copilului şi să se hrănească aceste perioade senzitive prin intermediul materialelor potrivite.

Pedagogul observă, planifica şi pregăteşte materialele şi activităţile, în vederea pregătirii pentru învăţarea din timpul perioadelor sensitive.

Aşteptarea pedagogului nu este ca în urma unei prezentări făcute ,copilul sa faca întocmai. S-ar putea să fie nevoie de multă repetiţie pentru ca copilul să absoarbă fiecare parte a prezentării. În cazul în care el este interesat de activitate şi o alege în mod liber, cu siguranţă obiectivele propuse prin intermediul acelui material vor fi atinse.

MEDIUL PREGĂTIT

Maria Montessori a observat că încrederea în sine şi învăţarea se dezvoltă cel mai bine într-un mediu calm, atrăgător, ordonat , unde totul este pregătit în aşa fel încât să vină în întâmpinarea intereselor copiilor si sa îi ajute în dezvoltare.

Mediul este îngrijit şi sigur, menit să împlinească nevoile copiilor de pace, securitate, ordine. Materialele prezente în mediu sunt ştiinţific gândite pentru a înlesni învăţarea. Ele nu le stimulează puternic simţurile: nu sunt foarte colorate sau zgomotoase, ci sunt gândite pentru a le oferi copiilor spatiu şi timp în vederea concentrării, învăţării.

Pereţii sunt coloraţi într-o culoare neutră, rafturile păstrează materialele la nivelul copiilor şi oferă fiecăruia dintre ele spaţiu suficient şi precis.

Pedagogul se îngrijeşte să păstreze în ordine resursele materiale, dar în acelaşi timp e foarte atent şi la comportamentul său faţă de cei din jur: vorbeşte cu calm și foloseşte o voce de interior.

CONTROLUL ERORII

Maria Montessori a descoperit că,  dacă le oferim oportunitatea, copiii învaţă mai repede corectându-şi singuri greşelile, decât dacă au în preajma lor un adult care să îi corecteze.

A greşi face parte din procesul de învăţare şi e absolut firesc. În felul acesta le dăm posibilitatea să se autocorecteze. Controlul erorii ajută copilul să îşi dezvolte încrederea în a lua decizii şi în propriile abilităţi. Autocorectarea da copiilor posibilitatea de a practica abilităţi motorii fine şi coordonări diverse.

Abilităţile motorii vor ajuta copilul să-şi controleze mişcările, iar acest lucru se poate obţine dându-le oportunităţi de repetiţie şi practică.

Materialele Montessori încorporează acest control al erorii. Copilul îşi dă seama dacă a lucrat corect: ultima piesa se potriveşte sau nu.

Spre deosebire de grădiniţele tradiţionale unde mobilierul este înalt şi obiectele destinate copiilor sunt din materiale care permit manipularea lor fără a fi uşor de distrus, indiferent de felul acestei manipulări, în grădiniţele Montessori, materialele sunt aşezate toate la nivelul copiilor,  materialele sunt fragile şi implică folosirea lor cu mare grijă pentru a evita spargerea distrugerea lor.

DEPRINDERI DE VIAŢĂ PRACTICĂ

Maria Montessori a observat că prin intermediul exerciţiilor de viaţă practică, copiii îşi dezvoltă deprinderi motorii fine şi coordonări. În felul acesta, ei îşi dezvoltă încrederea în propriile abilităţi, independenta şi convieţuirea în comunitate alături de ceilalţi membri ai acesteia. Deprinderile de viaţă practică includ activităţi în care copiii învaţă să aibă grijă faţă de mediu şi de propria persoană.

În grădiniţele tradiţionale, există programe care au în vedere dezvoltarea şi coordonarea muschilor mari, dar nu se pune accent pe dezvoltarea musculaturii fine, atât de importantă pentru scriere şi deprinderile cognitive de mai târziu.

Multe din activităţile Montessori implica mânuirea materialelor cu cele 3 degete cu care se va face scrierea. Lustruirea oglinzii, spălarea mesei, turnarea, sortarea sunt activităţi, care le solicită memoria logică şi musculature fină, atât de importante pentru deprinderile viitoare de învăţare a scrisului, cititului, abstractizării.

Cum venim în întâmpinarea procesului de învăţare?

Oferim copiilor experienţe adevărate de viaţă. Copiii nu fac diferenţa dintre ceea ce e adevărat şi ceea ce nu e adevărat, iar baza de învăţare trebuie să fie fondată pe experienţe reale.

Oferim copiilor:

  • un mediu sigur – plantele din mediu sunt alese cu grijă, fără să existe risc de toxicitate;
  • spatiu adecvat dezvoltării posibilităţilor de mişcare;
  • mobilier şi materiale pe măsură copiilor;
  • pedagogul Montessori pregătit, care oferă oportunităţi de învăţare.

Magda Crihan, Profesor Montessori 3-6 ani și 6-12 ani, diplomă AMI

Distribuie acest articol:

Facebook
LinkedIn